Autonomia in invatare

Interesant cum pe parcursul anilor tu iti schimbi prioritatile si tu schimbi mediile, dar ceva acolo, adanc in suflet ramane la fel.

La fel ramane faptul ca tu vrei sa schimbi lumea, sa o faci mai frumoasa si mai buna pentru altii. La fel ramane faptul ca tu crezi in putere actiunii. Daca nu-ti asumi responsabilitatea, nimeni altul nu o va face in locul tau.
La fel ramane si faptul ca tu crezi in oameni, crezi in potentialul lor si-n faptul ca nu exista forte distructive.

Uneori uiti, alteori pur si simplu nu ai timp sa te gandesti, iar cand o faci, revelatie, a fost acolo totdeauna, pur si simplu trebuia sa te adancesti mai mult in gandurile tale.

E coplesitor sa-ti dai seama cat de mult te pierzi in detalii si chiar daca esti intr-o organizatie studenteasca, care vrea sa te dezvolte, dezvoltarea ta nu este printre top priorities. Ai acolo proiectele la care lucrezi, echipa cu care lucrezi, oamenii pe care trebuie sa-i contactezi.
Dezvoltarea ta personala e o mica parte din tot ce faci.

Iar cand incepi sa acorzi mai mult atentia acestui lucru, cand iti pui intrebarile potrivite, cand este langa tine cineva care te provoaca sa fii sincer cu tine insuti, care te ajuta si te ghideaza totul incepe sa se aseze asa cum ar fi trebuit.
De parca ai fi o jungla, ai cauta o iesire si ar fi intuneric in ea. Iar odata inceput procesul de autonomie in invatare tu incepi sa afli mai multe despre jungla, incepi sa faci diferenta dintre liane si alte plante, incepi sa faci diferenta dintre formele din intuneric si fara ca sa fie nevoie de cutite sau foc, tu-ti gasesti calea spre lumina, prin armonie cu jungla ta.

Si e bine sa te intorci sau sa-ti aduci aminte de valorile tale de baza. Te mai trezesc.